COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
PE
Ș
TERA
PONORA
Ș
din
satul
BĂLNACA
-
GRO
Ș
I
ZONA TURISTICĂ PISTRANGO
Ș
din satul Bălnaca
Vedere dinspre Piatra Corbului
PE
Ș
TERA UNGURU
MIC (NAPI
Ș
TILEU)
din satul
Ș
uncuiu
ș
IMAGINE
: Guide România
Situată la aproximativ 75 m în
aval
de
Pe
ș
tera Unguru Mare.
Intrarea cu aspect de OGIVĂ (8
x
9 m
) se află la circa
10 m
de
albia Cri
ș
ului Repede. Galeriile
pe
ș
terii însumează 195 m.
URMELE
Cetă
ț
ii Hallstattiane
din SATUL BĂLNACA
(
de
pe
Dealul Simion)
SURSA IMAGINII :
InfoPensiuni.Ro
Arheologii
Sever Dumitra
ș
cu
ș
i
Ioan
Cri
ș
an au descoperit în 1986 bucă
ț
i
de ARGILĂ ARSĂ
din
EPOCA FIERULUI.
IMAGINE
:
ANDREI PO
Ș
MO
Ș
ANU
SUS
: O imagine cu zona intrării
în pe
ș
teră (una ALCĂTUITĂ din
aglomerări
de
blocuri prăbu
ș
ite)
JOS
: O coloană din interiorul
pe
ș
terii (FORMATĂ prin unirea
unei
stalactite
cu o stalagmită)
ARE O LUNGIME de 3851 m
ș
i a FOST descoperită în 1979
IMAGINE : Maps
Us.NET
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
IMAGINE
: gigicepoiu – carpati.org
Pe
ș
tera Unguru Mare
este cel mai cunoscut obiectiv turistic din comuna
Ș
uncuiu
ș
.
Se găse
ș
te în versantul
stâng
al Cri
ș
ului Repede, LA circa
250 de m
de confluen
ț
a
cu
Valea Mi
ș
idului. A FOST men
ț
ionată prima dată în 1921 de specologul E. Bokor.
Intrarea e impunătoare, sub asepctul unui portal cu dimensiunile 33 x 20 m.
Circuitul turistic este amenajat pe o
lungime de 320 m
. Pe
ș
tera este electrificată,
are poteci amenajate
ș
i panouri explicative pentru turi
ș
ti. Accesul în pe
ș
teră se
FACE
cu ghid.
IMAGINI
: TEU
Ș
DEA NICOLAE
SUS
: PUNTEA de ACCES (NR. 3)
de peste CRI
Ș
UL REPEDE
IMAGINE
: OVI D. POP
JOS
: O cascadă din galeria activă.
Culoarea albicioasă
a apei
este
dată
de prezen
ț
a unui mineral rar :
CRISIT.
CASA
ZENOVI
A
AICI
î
ș
i
desfă
ș
oară activitatea
ghidul
ce înso
ț
e
ș
te turi
ș
tii în Pe
ș
tera Unguru
Mare. Turi
ș
tii achită în acest loc taxa
de intrare
în
pe
ș
teră
Ș
I Î
Ș
I
a
ș
teaptă
rândul până
când
ghidul î
ș
i
FORMEAZĂ
grupul sau până când el revine cu
grupul anterior din pe
ș
teră.
INFORMA
Ț
I
PRE
Ț
URILE
VARIAZĂ
ÎN
FUNC
Ț
IE DE SEZON
PROGRAM
LUNI – DUMINICĂ
10 :
00
– 18 : 00
între
2 APRILIE – 31 OCTOMBRIE
(În
perioada 1 NOIEMBRIE – 1 APRILIE,
Pe
ș
tera Unguru Mare este ÎNCHISĂ pentru
a
proteja coloniile de lilieci ce hibernează
aici.)
DURATA VIZITEI
30 MINUTE
NUMĂR
DE
TURI
Ș
TI PER GRUP
MINIM 10 oameni – MAXIM 35 de oameni
IMAGINE
: gigicepoiu – carpati.org
INFORMA
Ț
II PENTRU TURI
Ș
TI
PUNTEA de ACCES (NR. 2) de peste CRI
Ș
UL REPEDE
(pe care TURI
Ș
TII o traversează
să ajungă la
Pe
ș
tera Unguru Mic
, Cheile Mi
ș
idului
, Pe
ș
tera Moanei
ș
i Pe
ș
tera Lesiana
)
IMAGINE
: TRECĂTOR.RO – VACAN
Ț
A TA ÎNCEPE CU NOI
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
CHEILE MI
Ș
IDULUI
STÂNGA
: INTRAREA
în
PE
Ș
TERĂ
DREAPTA
: GURURILE FORMATE
IMAGINI
: TEU
Ș
DEA NICOLAE
Specifice
Pe
ș
terii Moanei
sunt
gururile FORMATE PE plan
ș
eul
de apă a cărei albie s-a înăl
ț
at
odată cu depunerea
carbonatului, cât
ș
i macaroanele
(
STILOLITE
– stalactitele
tubulare lungi, uneori
aproape
de 2 m LUNGIME
).
IMAGINI
: FILIP RAUL ADRIAN
Pe
TERITORIUL comunei
Ș
uncuiu
ș
,
ies în eviden
ț
ă
Cheile Mi
ș
idului,
ale
căror pere
ț
i
verticali străjuiesc cursul inferior
al
VĂII MI
Ș
IDULUI
ce debu
ș
ează în Cri
ș
ul Repede
ÎN
APROPIERE
DE
Pe
ș
tera Unguru Mare.
IMAGINI : PĂDUREACRAIULUI.RO
ș
i TEU
Ș
DEA NICOLAE
VALEA MI
Ș
IDULUI
dezvoltă un
SECTOR DE CHEI pe o LUNGIME
de
2,5 KM
, cu pe
ș
teri (13 pe versantul
stâng
ș
i 11 pe versantul
drept
)
ș
i IZVOARE CARSTICE.
PE
Ș
TERA MOANEI
(1,2 KM LUNGIME)
Se deschide pe
versantul drept
al VĂII LUNCILOR (denumirea
VĂII MI
Ș
IDULUI în
cursul
superior),
LA circa
4,7 km
de la confluen
ț
a
cu Cri
ș
ul Repede.
PE
Ș
TERA LESIANA
(139 M LUNGIME)
SUS : INTRAREA ÎN
PE
Ș
TERA
LESIANA
(aflată cu 45 m deasupra Pe
ș
terii Moanei)
JOS : INTERIORUL PE
Ș
TERII
(
SĂRACĂ în
CONCRE
Ț
IUNI)
SUS : Un
GHIOCEL
surprins
în luna MARTIE a anului 2021
JOS :
Ș
uvoiul montan
AL
VĂII MI
Ș
IDULUI
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
ZONA TURISTICĂ
POIANA FRÂNTURĂ
din satul
Ș
uncuiu
ș
DREAPTA
ș
i JOS : 2 poze de ansamblu (de la CASTEL
ș
i de la SOL)
cu
POIANA FRÂNTURĂ
ș
i
2 DIN CELE 7 FILIGORII
din POIANĂ
IMAGINE
: TRECĂTOR.RO
– VACAN
Ț
A TA ÎNCEPE CU NOI
IMAGINI
: TEU
Ș
DEA NICOLAE
SUS
:
PUNTEA de ACCES (NR.
1)
de peste CRI
Ș
UL REPEDE
ASIGURĂ
LEGĂTURA
cu
Zona Turistică Poiana
Frântură
(FOTO
JOS
)
ș
i Pe
ș
tera Vântului
JOS :
Zona Turistică
POIANA FRÂNTURĂ
în anii 2000
(o ARIE de 2 HA, destinată
activită
ț
ilor de PICNIC
ș
i
CAMPING
)
STÂNGA : O POZĂ din
1973
cu
Defileul Cri
ș
ului Repede în preajma
confluen
ț
ei cu
VALEA MI
Ș
IDULUI
IMAGINI
:
Oradea-Nagyvarad-Grosswardein
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
PE
Ș
TERA VÂNTULUI
din satul
Ș
uncuiu
ș
(COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
)
Scara spre etajul superior
(UNUL
LIPSIT de APĂ
)
IMAGINE
: Summit Adventure
IMAGINE
: WELCOME to ROMANIA
Etajul superior
(creat pe
vechile meandre
ale
râului
SUBTERAN)
Pe
ș
tera Vântului
este cea mai
LUNGĂ
pe
ș
teră
din România
(52 km)
. Intrarea se găse
ș
te la o altitudine de 305 m, în col
ț
ul sudic al
Zonei Turistice Poiana Frântură (
pe
malul stâng
al Cri
ș
ului Repede).
Speologul
clujean
Bela Bagameri a început să o exploreze din 1957.
TRASEUL VIZITABIL se schi
ț
ează pe 2 nivel (inferior
ș
i superior)
ș
i
are o lungime de
800 m
. DURATA unei vizite este de
2 ore
.
SUS :
INTRAREA
în Pe
ș
tera Vântului
(se coboară în subteran PE O
scară metalică)
UN CURENT DE AER puternic
iese din
pe
ș
teră
ca
URMAR
E a
diferen
ț
elor
de temperatură ce se
resimt
între
interiorul pe
ș
terii
ș
i
MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR
(de unde
ș
i numele pe
ș
terii)
JOS : Sifonul de AERISIRE
STÂNGA : TORPILA (cea mai
lungă
stalactită
din pe
ș
teră
,
de 4,5 m)
DREAPTA : Râul subtean
de la
parterul PE
Ș
TERII
IMAGINI
: PĂDUREA CRAIULUI
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
CADRUL NATURAL
IZBUCUL IZBÂNDI
Ș
din satul
Ș
uncuiu
ș
IMAGINI
: FILIP RAUL ADRIAN
IMAGINE
: SPEOLOGIE ROMÂNIA
Apa acestui IZBUC provine din
captările
din
Groapa Cărmăzanului
(Ponorul Brezului, Ponorul DE SUB
Pe
ș
tera Birăului), Ponorul din Groapa
Blidire
ș
ti, alături
de
Ponorul Tomii
Ș
I
PONORUL IACOBOAIA.
Adânc de 100 m, IZVORUL
CARSTIC apare LA suprafa
ț
ă sub
FORMA unui
MIC LAC ova
l (8 X 10
m).
IZBUCUL IZBÂNDI
Ș
SE
află în versantul DREPT al VĂII
MĂGURANULUI (în sud-vestul
LOCALITĂ
Ț
II
Ș
uncuiu
ș
).
IMAGINE : PETER LENGYEL
PE
Ș
TERA IZBÂNDI
Ș
din satul
Ș
uncuiu
ș
În
această
pe
ș
ter
ă (situată lângă
IZVORUL CARSTIC omonim), se
POATE ajunge în urma
ESCALADĂRII unui perete de 10 m.
BELVEDERE ASUPRA SATULUI
Ș
UNCUIU
Ș
IARNA
VARA
VS
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
PEISAJE DIN SATUL ZECE HOTARE
IMAGINI
: CHERTE
Ș
RĂZVAN
IMAGINE
: CHERTE
Ș
RĂZVAN
IMAGINEA DE SUS
:
CĂTUNUL CĂRMĂZAN
DRUMUL
COMUNAL
36
CORN – CĂRMĂZAN
(asigură legătura dintre SATUL
Ș
UNCUIU
Ș
ș
i DJ 764)
IMAGINEA DE JOS
:
VACILE FAMILIEI MARC
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
PEISAJE DIN SATUL ZECE HOTARE
* Balta La Cârna
ț
u din satul Tomnatic (comuna Vadu Cri
ș
ului)
este
chiar la limita dintre comunele Vadu Cri
ș
ului
ș
i
Ș
uncuiu
ș
.
IMAGINI
: CHERTE
Ș
RĂZVAN
O imagine cu o VALE de DOLINE
(în zona numită HURTOPUL GHINII)
FOTO SUS :
VEDERE spre FLANCUL vestic al
Mun
ț
ilor Pădurea Craiului DE PE
Vârful Cărmăzan (851 m)
FOTO JOS
:
UN LAC FORMAT în vechea
exploatare de
BAUXITĂ
(BALTA
LA CÂRNA
Ț
U
)*
COMUNA
Ș
UNCUIU
Ș
PEISAJE DIN SATUL ZECE HOTARE
* Pe
ș
tera Bătrânului (
sat
Tomnatic, comuna Vadu Cri
ș
ului)
e
chiar la limita dintre comunele Vadu Cri
ș
ului
ș
i
Ș
uncuiu
ș
.
IMAGINI
: PĂDUREACRAIULUI.RO
PE
Ș
TERA BĂTRÂNULUI
(drenată
de
pârâul
care ajunge ulterior în
Pe
ș
tera Vadu Cri
ș
ului
)
FOTO SUS :
Intrarea în PE
Ș
TERĂ
(SITUATĂ în inima platoului
carstic
Ima
ș
ul Bătrânului
)
FOTO JOS
:
Galeria Figurilor de Lut
(aflată
în
punctul FINAL al
CAVERNEI)
În IMAGINE se observă SALA CONFLUEN
Ț
EI
cu
ai săi
25 de m
înăl
ț
ime.